Depășirea Distragerilor Exterioare
Te-ai trezit vreodată distras în mod repetat de un gând sau de o prezență a ceva sau cuiva, în loc să te concentrezi asupra a ceea ce contează cu adevărat pentru tine? Recent, am trăit o astfel de situație, întruchipată de un intrus neașteptat și gălăgios - o muscă mare și neagră care și-a croit drum într-o dimineață luminoasă de luni, în apartamentul unde stau.
Dornică să încep ziua cu scris în jurnal și apoi să trec la creație, am deschis ferestrele și ușile larg, pentru a mă bucura de aerul proaspăt al dimineții. Această rutină de dimineață îmi dă tonul pentru orele creative care urmează. Dar neașteptat o muscă își face prezența, lovindu-se ba de un perete, ba de o ușă, ba de o fereastră, ba de o lampă - ca într-un final acest oaspete persistent să ajungă să îmi perturbe vizibil răbdarea și concentrarea.
Lupta Împotriva Hoțului de Atenție
În timp ce scriu în jurnal, nu pot să nu observ cum gândurile mele se întorc iar și iar la această muscă, exact de fiecare dată când încerc să mă concentrez. „De unde a apărut o muscă atât de mare în apartamentul meu?” „Nici nu știam că muștele pot fi atât de mari!” „Ce se întâmplă dacă atinge mâncarea din bucătărie?” „Cum poate zbura o muscă cu un corp atât de mare?”, și șirul gândurilor continuă, fără a le putea opri.
Între timp, musca pare destul de ocupată să exploreze fiecare colț al casei. Pe măsură ce eu o observ mai atent, iritația mea crește din ce în ce mai mult. „Mă ocup eu de tine după ce scriu în jurnal”, îi spun, de data asta chiar vorbind direct cu musca. Dar cu fiecare lovitură a ei de încă un perete sau obiect, concentrarea mea se îndreaptă din ce în ce mai mult spre ea.
Realizând că nu mă mai pot concentra deloc asupra scrisului, îmi dau seama că trebuie să fac ceva cu acea muscă, dacă vreau o dimineață liniștită. Strategiile de a evacua acel intrus însă au început a consuma momente prețioase din timpul meu - momente pe care în mod normal le dedic creativității.
După mai multe încercări eșuate de a scăpa de muscă, recunoscând inutilitatea acțiunilor mele — având în vedere modul în care musca a scăpat de capturare în ciuda zborului său stângaci — am hotărât să mă retrag în atelierul meu de creație, închizând ușa în urma mea, sperând că la un moment dat acel intrus va găsi singur o cale spre ieșire.
Odată ajunsă în atelier, absorbită de flowul procesului creativ, am simțit o senzație de pace. Dar, spre surprinderea mea, după doar câteva minute, iată-l din nou - sunetul inconfundabil al muștei bine-cunoscute, ciocnindu-se de pereți și lămpi. „Vai de mine, a ajuns și aici!”, m-am gândit cu viteza luminii.
O Schimbare de Perspectivă
În timp ce simțeam că iritarea mea începe să crească, la un moment dat, m-am oprit și am râs. „Cum poate o simplă muscă să mă irite atât de tare?”, m-am întrebat. „Până la urma urmelor, nu e nimic mai mult decât o muscă!”, mi-am spus.
În acel moment de conștientizare, am realizat că vor exista întotdeauna „muște” în viețile noastre: rețelele sociale, e-mailurile, apelurile, știrile și așa mai departe. Cheia este să nu lăsăm aceste „muște” să ne distragă de la ceea ce contează pentru noi cu adevărat, cum ar fi pasiunile, timpul petrecut cu cei dragi sau visurile și planurile noastre de viitor.
Musca aceea, oricât de enervantă ar fi fost fost, era o metaforă a fiecarei distrageri nesemnificativă căreia îi dăm mai multă atenție decât pasiunilor noastre și activităților care fac parte din ceea ce ne definește.
În viață, distragerile vor fi mereu acolo, căutând atenția noastră. Fie le lăsăm să ne consume, fie ne concentrăm cu fermitate asupra pasiunilor noastre, având încredere că, în cele din urmă, distragerile își vor găsi calea spre ieșire.
Reflectând la asta, am ales să mă concentrez pe arta pe care o creez, dându-i voie și muștei să se obosească cât poftește. Paradoxal, după ce am încetat să îi ofer atenția mea, ea însăși și-a găsit drumul spre ieșire.
Ce „muște” bâzâie prin viața ta și cum plănuiești să-ți refocusezi din nou atenția asupra a ceea ce contează cu adevărat pentru tine?